Învaţă prin joc o rugăciune (sau o poezie religioasă)

Exemplificare: Clasa I – „Rugăciune la intrarea în clasă” şi „Rugăciune la ieşirea din clasă”

Ideea: Învăţarea unei rugăciuni prin joc

a. „Eu spun” (Profesorul rosteşte rugăciunea, singur).

b. „Eu spun un vers, tu repeţi” (Profesorul rosteşte câte un vers, urmând ca elevul să repete fiecare vers, după profesor.)

c. „Eu spun un vers, tu două” (Profesorul rosteşte câte un vers, elevii repetându-l şi adăugând din memorie pe următorul, astfel:

Rugăciune la intrarea în clasă:

Doamne, Doamne, Ceresc Tată

Prof.: Doamne, Doamne, Ceresc Tată

Elevii: Doamne, Doamne, Ceresc Tată,

Noi pe Tine Te rugăm

Prof.: Luminează-a noastră minte

Elevii: Luminează-a noastră minte,

Lucruri bune să-nvăţăm.

Prof.: Căci Tu eşti Stăpânul lumii

Elevii: Căci Tu eşti Stăpânul lumii

Şi al nostru Tată eşti

Prof.: Şi pe toate cele bune

Elevii: Şi pe toate cele bune

Numai Tu le împlineşti. Amin.

d. „Eu spun un vers, tu întreaga strofă”.

e. „Eu nu spun nimic, tu spui întreaga rugăciune”.

În acest fel, elevii vor învăţa foarte uşor rugăciunea, cu bucurie. Desigur, în funcţie de clasa de elevi, se poate repeta oricare dintre situaţiile de la a – e, până când elevii pot trece la următoarea etapă a învăţării. Li se verbalizează etapele: "eu spun", "eu spun un vers, tu repeţi" etc. În mod similar se procedează pentru rugăciunea la ieşirea din clasă ("Toţi cu inima curată").

 Prof. Religie Mirela Şova

 Vrei să fii ctitor de site?