Hibrid 1

Sunt din carnea mamei şi

a unui aromân.

Aş putea la fel de bine

să fiu extraterestră,

am ochii mari şi pielea vânătă.

Mă strecor în spaţiul dintre ceilalţi

şi tremur uman,

plâng prin transpiraţie, vorbesc puţin.

Inima îşi vede nebună de bătăile ei.

Nu se destramă nimic încă.

Stau la lumină.

Rezist cumva.

Hibrid 2

Azi plec.

mă plec.

mă târăsc.

mă forţez între

2 capete.

identice.

la fel de seci.

seci.

ca inimile celor ce nu

iubesc.

Hibrid 3

m-ai văzut

nu-s acolo,

în imaginaţia ta şi nici a altora.

stau sub cearşaful alb

şi ascult cum îmi cade

părul din cap...

mi-e atât de ruşine să mă proclam

donator de organe.

nu vreau să otrăvesc pe nimeni,

am obsesii mult prea personale şi pure

ca să le pot dărui altcuiva...

ai văzut doar:

nu-s acolo,

nu-s în inima ta,

oricum nici eu nu mă mai am la inimă

de ceva timp.