Colindăm, Doamne, colindă

Cu gândul la acel Crăciun

Odinioară întâmplat,

La ieslea Domnului cel bun,

Ieri - peşteră, azi - un palat,

Nu ne mirăm, nu ne-ntrebăm

De ce din Cer S-a coborât

Adam cel Nou, Iisus Hristos,

Mariei, cum, Fiu S-a făcut...

Durerea noastră potolind,

Osana-n taină înălţând,

Acum, lăsăm ca un colind

Minunii să-i dea glas, prin cânt.

Nimic nu e pe veci pierdut,

E clipa încă, palpitând...

Colind cu cerb, colind cu crai,

Oraşul tot s-a pregătit.

La brad, pierdut pe gânduri stai,

Inundă casa un colind.

Nimic nu e pe veci pierdut,

Doar dacă timpul nu-l prefaci,

Acum, în veşnicii - sărut.

 Autor: Prof. Religie Mirela Șova
 admin. Lacasuri Literare & Vacanta non-stop